indemn pt bucuresteni

voi toti cei care va traiti viata in Capitala si va umpleti plamanii de aerul poluat al Bucurestiului si va faceti veacul prin malluri si hypermarketuri pt ca n-aveti unde in alta parte, duce-ti-va sa plantati pomi!
oferi-ti-va o viata mai buna, mai curata, mai naturala! daca voi n-aveti nevoie de asa ceva, in mod sigur copii vostri or sa aiba...

citate (XXXV)

o serie de citate despre dragoste.

femei frumoase (III)

Kelly Reilly o cheama pe fata. si e roscata si e pistruiata si are pielea alba...si ma face sa-mi musc buzele.

Les poupées russes (2005)

Les poupées russes (2005) e continuarea lui L'auberge espagnole.
dupa cinci ani de zile trupa se reuneste cu ocazia casatoriei unuia dintre ei. fratele englezoaicei se insoara cu o rusoaica, asta ca sa fie treaba treaba si budinca cat mai internationala.
filmu' asta e mai serios decat primul, mai moralizator, mai matur, insa doar oleaca mai bun. n-as putea spune ca straluceste la vreun capitol ce tine de realizarea lui, insa el e destul de ok pt a putea fi vizionat. este un film simplu dar cu un aer de libertate, de viata usoara si frumoasa si cred ca asta il face vizionabil.
cred ca cel mai bun mod de a-l vedea e impreuna cu mai multi prieteni intr-o dupa-amiaza de duminica, cand toata lumea e odihnita si pusa pe bascalie.
i-am dat nota 7!

o sa fie vai de curu' si de tara noastra

incepe sa-mi fie frica de criza ce va sa vina. incep sa tremure chilotii pe mine...

si cel mai frica imi e din cauza celor care conduc tara, ca sunt cu totii niste imbecili si astia or sa ne bage si mai rau in cacat atunci cand va fi sa supravietuim crizei. noi o sa ne zbatem sa scoatem capu' la lumina iar astia, in loc sa ne ajute, mai rau or sa ne infunde. crize au mai fost si nimeni n-a murit din asta, strangem din buci si mergem inainte pana o scoatem la capat. dar politicienii astia ai nostri or sa duca tara de rapa incat n-o sa mai iesim noi la lumina nici cu motoare turbo la picioare.

suntem pe locu' 146 (din 181) in lume in ceea ce priveste usurinta platii taxelor. mi se pare si normal ca investitorii straini sa plece din tara ori sa nu mai vina deloc la noi. vorba aia, ca sa plateasca 1 leu ei trebuie sa cheltuie 4 lei. asa ca ii inteleg si le dau dreptate cand ne catalogheaza drept o tara de cacat. asa ca, daca nici astia n-or sa mai vina sa investeasca la noi, atunci cine o sa ne mai scoata pe noi din mocirla?

a venit azi la noi un grec sa cumpere niste lampi. si-a deschis si el o fabrica de confectii sau ceva de genu' asta si acum se lupta cu birocratia romana. ma uitam la el si mi s-a facut mila cand l-am vazut cat de speriat era sa nu greseasca indicatiile pe care i le-au dat pompierii. tot timpul ne intreba daca lampile sunt aprobate de pompieri, daca au certificari si chestii d'astea. ii era teama la modul cel mai serios ca daca greseste ceva astia ii vor inchide fabrica. ne-a spus ca l-au pus pompierii sa-si cumpere suporturi pt stingatoare, iar asa ceva nu se gaseste pe piata. nici macar la firmele de profil. i-a intrebat pe pompieri de unde sa-si cumpere dar nici ei n-au stiut si nici ca l-ar fi inteles ca n-are de unde sa-si cumpere. el a zis ca si le fabrica singur dar buba e ca n-o sa aiba certificari pt produs. futere pe utere, ce sa mai!
saracu' de el...cine naibii l-o fi pus sa vina aici in tara noastra?

uitandu-ma la el, gandindu-ma la toate efectele crizei care se intampla acum la noi, la marirea salariilor profesorilor si efectele acesteia asupra economiei, la stirile recente despre ratingul de tara, la babilonia care e acum in tara cu ocazia alegerilor, gandindu-ma la mine ca vreau sa-mi schimb jobul in plina criza financiara mondiala...m-a apucat frica.

Starting Out in the Evening (2007)

Starting Out in the Evening (2007) este un film dragut, dar nu prea stiu ce sa spun despre el.
nu se termina in aceeasi nota in care incepe, se desfasoara pe cateva planuri distincte chiar daca are putine personaje, este confortabil, frumos lucrat si de bun gust.
ziceam ca nu se termina in aceeasi nota in care incepe. pai filmul incepe cu o gagica energica, ce pare a avea coaie, o gagica inteligenta, citita ce cucereste prin volubilitatea si franchetea ei. dar pana la urma eu am ajuns sa n-o mai suport pe gagica asta si bine i-a facut nenea scriitoru' cand a palmuit-o.
tipa asta a avut ea asa o revelatie in timp ce citea cartea unui nuvelist american, inca in viata, si i-a placut atat de mult incat s-a decis sa-si faca lucrarea de licenta pe el. adica sa-l studieze si sa scrie despre viata unui nuvelist care de 10 ani tot scrie la o carte, sperand astfel sa-i relanseze cariera si sa arate ce se ascunde in spatele unei carti. dar nenea asta e prea domn, prea demn, prea infipt in viata, prea citit ca sa puna si mai mult botul la (ce ii spune) tipa. omu' le stie p'ale lui si are el motivele sale pt care scrie si muzele lui din care se inspira. la un moment dat ai impresia ca e ultimu' scriitor de pe planeta asta, caci el scrie de placere, scrie de dragul scrisului si de "nebunia artei".
filmul este foarte ok, insa este ceva cam pretentios pt un spectator obisnuit cu blockbustere si nu stiu cata lume l-o place. actorii joaca bine, cu aplauze meritate chiar, scenariul este frumos si regia buna. mi-a placut, insa nu m-a pus pe ganduri asa tare incat sa simt revelatii si d'astea.
i-am dat nota 7!

la mine norocul e la el acasa

iarasi m-a izbit o cugetare in timp ce ma spalam pe dinti, adineauri:

eu ar trebui sa ma consider un om norocos, un om fericit, caci eu n-am fost niciodata inselat de vreo femeie si n-am fost niciodata parasit. eu am fost cel care a inchis usa in urma lui, dar de parasit n-am fost niciodata. bine, cineva odata mi-a spus "adio!", dar apoi s-a intors si acel adio s-a anulat.
iar ca sa fiu si mai interesant as putea spune ca am avut parte numai de femei unice. si n-o spun ca sa ma dau mare, da' chiar asa a fost...am avut parte numai de femei unicat! (bine...ma bazez si pe multitudinea de sensuri pe care o au cuvintele limbii romane atunci cand spun asta :D )

cate-un pic pic pic pana n-o mai ramane nimic

muuult a fost, putin a ramas.

interesant...

L'auberge espagnole (2002)

imi vine sa spun despre L'auberge espagnole (2002) ca este un film prost, dar pt ca mi-a placut imi e mai greu sa fac asta. el chiar este un film prost, caci jocul actorilor, personajele, realizarea, scenariul sunt asa brute, nefinisate, nepolisate. filmu' asta nu e atat de rafinat pe cat e un film bun, dar cu toate astea m-a captivat cat de cat si nu l-am parasit asa cum am facut cu alte filme. filme cu pretentii, chiar.
nostalgia e sentimentul predominant pe care l-am avut de-a lungul vizionarii. caci filmul este despre un student francez, care pleaca la Barcelona cu o bursa Erasmus, unde va locui in acelasi apartament impreuna cu un italian, un danez, un german, o englezoaica, o spanioloaica si o belgianca. budinca culturala, ce sa mai...7 oameni intr-un apartament, 7 nationalitati. super!
toti astia sunt tineri, sunt studenti, sunt faini, se inteleg bine si-ti lasa asa impresia ca viata e faina, lipsita de griji, ca biroul nu e un altar, ca viata se traieste afara la soare. si pt ca decorul oferit de Barcelona e minunat, nu se poate ca macar o farama din film sa nu incante.
spuneam de nostalgie...de la o varsta incolo, cand incepi sa muncesti, sa ai responsabilitati, sa te maturizezi, iti doresti cateodata sa mai fii odata tanar. precum astia in film.
i-am dat nota 7!

femei frumoase (II)

habar n-am cine e gagica si cum o cheama. nu am retinut ce personaj joaca ea in Paris, asa ca nu stiu de unde s-o aflu.
parul, pielea alba, mainile si fusta. asta am vazut in primul rand la ea.

Paris (2008)

Paris Paris Paris (2008)...dulce, trist, amuzant, dramatic, dragut, frumos.
despre film vorbesc, caci orasul nu stiu cum e. filmul cica se vrea a fi despre Paris, dar eu nu stiu daca e chiar asa, ca eu am vazut mai degraba un film despre viata decat un film despre Paris. sau poate ca viata in Paris e asa dulce, trista, amuzanta si cum am mai spus eu ca e filmul, iar asta inseamna ca asa e si orasul. sa tot fie, nu zic nu, dar eu am auzit ca p'acolo negrii nu prea se inteleg cu albii din cauza ca sunt oprimati si d'astea, si d'aia se apuca sa dea foc la masini si sa faca rele. chestiile astea nu le-am vazut in film. am vazut partea frumoasa a Parisului, partea artistica, partea tragica, dar nu aia care iti creeaza repulsie, ci aia care te induioseaza si te face sa simti.
filmul este despre mai multi oameni care locuiesc in Paris si care sunt legati intre ei de viata din oras si de proximitate. oarecum toti se invart in jurul unui tip care sufera de o boala la inima si care trebuie sa o schimbe cu alta noua daca mai vrea sa traiasca si sa se bucure de magia Parisului. iar tipului asta ii place sa stea la balconul garsonierei lui si sa vada orasul, sa vada lumea, sa vada viata si sa ne arate si noua celor care nu suntem acolo ce ratam si am putea avea.
filmul e frumos in primul rand prin frumusetea orasului, prin frumusetea limbii franceze, prin frumusetea muzicii ce il acompaniaza si prin frumusetea vietii in sine, viata cu bune si rele care acum iti da o palma pt ca mai apoi sa te ia de obraji ca sa te pupe.
ce i-as putea reprosa filmului e trecerea pe care o face intre povestile pe care le arata, pt ca nu pastreaza emotia uneia atunci cand trece in alta. dar asta am vazut eu, pt ca eu vreau sa traiesc in film atunci cand ma uit la el si sa ma simt ca si cum as fi acolo, ca asa altii poate n-ar observa chestia asta.
nu e un film extraordinar, ceva gen blockbuster, e un film frumos prin el insusi si nu prin artificii.
i-am dat nota 8!

banii nu aduc fericirea, dar o intretin si o distreaza

eu stiu de ce n-am noroc in dragoste...pt ca am noroc de bani, d'aia!
ca parca asa se spune, aia care au noroc de bani nu au noroc de dragoste. stiu vorba asta de cand am jucat odata Monopoly si aveam multi bani si cineva care se oftica pe treaba asta mi-a spus si care-i reversul.
cum necum, banii trag la mine. nu sunt magnat cu afaceri de milioane de euro care incepe o afacere cu 1300 de euro si in 3 luni castiga 13000 de euro. io am pur si simplu soarta sa primesc bani gratisi ori sa nu raman in pana de ei, de bani in general. ori cheltui eu putin, ori stiu sa-mi planific cheltuielile, cert e ca rar mi s-a intamplat sa fiu stramtorat cu banii. si in plus d'asta mai si dau peste bani asa din senin.
ieri spre exemplu, la Zara, tipu' de la casa s-a pacalit la mine cu 1 leu. in loc de 1 ban el mi-a dat rest 1 leu. nu e o suma mare, dar faza de a fi primit 1 leu ma incanta peste masura. apoi la Cora mi-am luat eu niste Mon Cheri de la Ferrero, le-am mancat cat am stat la coada si i-am dat lu' tanti de la casa ambalajul cu codul de bare ca sa-l scaneze si sa-mi ia banii. chiar i l-am si aratat sa nu zica apoi ca o fentez. a scanat ea cutia de bomboane, ciocolata cu menta dar nu si codul de bare de la cirese. si uite asa am mancat Mon Cheri pe gratis :)
si banii de mi dau oamenii pe care ii iau la ocazie tot bani gratisi sunt. ca eu nu le cer nimic, dar daca ei imi dau eu nu pot sa-i refuz. primind acesti bani eu nu mai sunt nevoit sa cheltui din salariul meu si ma descurc doar cu astia toata luna. salariul il tin ca sa-mi iau lucruri importante iar cu banii gratisi imi iau marafeturi, ciocolate si iaurturi ca sa mananc la serviciu.
in ultima vreme mi se intampla destul de des sa gasesc pe jos monede de 10 bani si ma gandesc atunci "uite ba, ca am si eu noroc de bani".
bani gratisi mai scot si din paleti. saptamana asta am facut vreo 60 de lei din ei :D biletu' la opera cum ar veni.
adica eu muncesc, iau salariu, ma duc la opera dar nu cheltui nici un leu din salariu. super! sau mananc o shaorma ori o ciorba de burta si cand ajung apoi acasa vad ca am in portofel chiar mai multi bani decat aveam de dimineata, si chiar daca am mancat si m-am omenit. asta pt ca imi dau oamenii la ocazie :P
ca vorbeam de soarta de bani. mi-am luat palton chiar mai ieftin decat ma asteptam eu. deci acum am in portofel mai multi bani decat ma asteptam inainte sa plec la cumparaturi. ceea ce e minunat :))

in prima zi a anului, cand m-am intors acasa de la revelion, am gasit pe jos o bancnota de 1 leu. si conform traditiei, iata ca am avut noroc de mai multe bancnote d'astea de-a lungul anului. iar ca sa fie treaba treaba, de revelionu' asta vreau asa: sa fac dragoste cu o fata minunata dintr-un alt oras (sau chiar si alta tara), la ea acasa, in patul ei, iar asternutul sa ne fie din bancnote si de undeva din camera sa se auda o muzica frumoasa. iar dupa ce terminam noi minunatia sa ne uitam la un film frumos. si cand s-o face sa ma intorc acasa sa ma ia la ocazie unu' cu motocicleta...sau unu' cu masina cu remorca si cu o motocicleta in ea, ca mi-e frica sa merg cu altcineva pe motor iar iarna pe zapada e si mai nasol.

===================================================

cautand eu cum se scrie Mon Cheri am dat peste o chestie interesanta.
deci americanii sunt cei mai prosti oameni care exista pe fata pamantului asta. in tara aia a lor de unde vine criza si toate prostiile de pe lumea asta si Bush, in tara aia a lor Mon Cheri e cu alune, nu e cu cirese =)) deci americanii astia sunt prosti ingramaditi batuti in cap idioti. cum naibii sa faci Mon Cheri cu alune??? LOL
la ce naibii le mai spune Mon Cheri daca tu le faci cu alune? sau americanii sunt sensibili si ei nu pot manca bomboane de ciocolata cu lichior in ele? ce mai ma...americanii astia sunt retardati rau de tot. imi aduc aminte ca la ei, in tara aia a lor, nici oua Kinder cu surprize nu se vindea, pt ca vezi dom'ne, la ei nu se poate sa vinzi mancare si jucarii in acelasi ambalaj. retarzi rau, ce sa mai...

iar McCain asta care s-a batut cu Obama pt a-i lua locul lui Bush a declarat ca el nu e impotriva portului de arma, asta in conditiile in care americanii se impusca zilnic intre ei, in conditiile in care a existat masacrul de la Columbine si multe alte random shots d'astea. iar nenea asta a candidat la presedentia tarii avand-o ca vice presedinte pe Sarah Palin, care la o intalnire in camera ei de hotel cu niste politicieni/ziaristi, i-a intampinat pe acestia imbracata cu un prosop infasurat in jurul trupului si cu un altul in jurul parului...tocmai iesise de sub dus mititica. iar ea voia sa fie vice presedintele SUA. lol

someday, I'm gonna be gorgeous

(Zino & Tommy - Ain't Feel Nothing)

azi mi-am luat bilet la Madame Butterfly (pe locul nr 13, evident :P) si palton. cel mai incantat sunt de palton, caci el reprezinta o noua treapta urcata spre telul meu de a ma imbraca cat mai elegant. mai trebuie sa-mi cumpar ghete si niste pulovere si camasi si pot spune ca sunt si eu gorgeous.
dorinta asta a mea de a fi cat mai elegant a pornit dintr-o frustrare, ca sa-i arat ei ca si eu ma pot imbraca frumos. de cate ori ieseam cu ea ma simteam naspa pt ca vestimentatia mea nu se ridica la inaltimea look-ului ei. voiam sa arat si eu bine caci ma enerva neasortarea asta vestimentara dintre noi, ea imbracata frumos si eu cu toate alea lălâi pe mine. dar acum n-am cui sa mai arat...
insa hainele raman, dorinta si ea, iar gandul ca intr-o buna zi o sa ma vada cat de gorgeous sunt ma face sa ma simt foarte bine. va fi ca si cum din Cenusaresul m-am transformat in Fat-Frumos :D iar daca la brat voi avea si o fata minunata, totul va fi perfect. nici ca mi-as putea dori mai mult.

imi place sa ma plimb cu metroul, sa ma plimb pe strazi printre oameni si sa ascult muzica din casti. am asa impresia de jumatate de stare de gratie, de jumatate de sublim, de trei sferturi de viata. daca in viata reala s-ar auzi de undeva muzica potrivita la momentul potrivit, totul ar fi perfect. insa, din pacate, in viata nu canta muzica atunci cand te indragostesti la prima vedere, nu canta muzica atunci cand creste adrenalina din sange si nu se aud ritmuri suave cand te ploua ploaia, cand te adie vantul si cand calci peste frunzele cazute si ingalbenite de toamna de pe aleile parcurilor.
bine ca exista mp3 playere si casti minuscule pt a putea avea aceasta muzica atunci cand ne traim viata, iar mie azi mi-a placut sa ascult melodia asta.