marți, noiembrie 7

ziua de dupa

ma simt apasat pe capul pieptului si cu o durere in stomac. m-a luat dintr-odata, cam de cand ma gandeam sa mai bloguiesc ceva. vestea buna e ca nu mor, vestea naspa e ca stiu de unde mi se trage.
...de la semintele de dovleac pe care le-am mancat pana acum. poate fi si asta, dar nu e cauza principala. alta e problema...caci necunoscute sunt caile Domnului si intortocheata e mintea mea.


ma gandeam mai demult la utilitatea blogului...
am observat ca majoritatea blogurilor cu audienta si a celorlalte bloguri pe care am intrat se bazeaza mai mult pe comentarea unor anumite evenimente sau pe promovarea YouTube-ului. lame! pt mine blogul e altceva. varianta moderna, adaptata vietii actuale a jurnalului. nu am tinut niciodata un jurnal, ci doar o "agenda". nu intentionez sa fac un jurnal din acest blog, ci doar un instrument de aducere aminte pt zilele in care paru-mi va fi alb si amintirile o bucurie, caci "un om care isi pierde amintirile, pierde totul" desi "a uita repede este un dar".
na ca-i facui si statement lu' Treispe.

de cand cu LOTR sunt de parere ca mai intai trebuie sa vad filmul si apoi sa citesc cartea. nu doar datorita pasiunii mai mari pe care o port cinematografiei ci si din motive practice, logice, zic eu. e mult mai placut sa incepi cu varianta scurta si sa inchei cu cea lunga, extinsa. invers nu m-as mai bucura la fel de mult de varianta scurta, adica filmul. teoria mea a dat gres doar in fata cartii "Cu sange rece" a lui Capote. pur-si-simplu nu am mai avut nicio "tragere" pt citirea cartii. mi-a placut cum era scrisa, dar stiind deja actiunea, m-am plictisit teribil incercand sa o termin...ceea ce nu am reusit. usor contrariat si gandind ca ar fi trebuit sa procedez invers de cum cred (mai intai cartea si apoi filmul), am incercat sa citesc "Sa ucizi o pasare cantatoare" si apoi sa vad ecranizarea, din pacate, insa, puterea de concentrare mi-a lipsit cu desavarsire si a trebuit sa renunt si la aceasta carte. astfel, am incercat sa vad filmul. avand amintirea primelor 60 de pagini din carte nu m-am mai bucurat nici de primele 25 de minute ale filmului. actiunea era prea concentrata.
concluzia: de acum incolo voi vedea mai intai ecranizarea si apoi voi citi cartea.
cam aceasi schema o voi aplica si in cazul remake-urilor...insa asta despre asta voi scrie mai tarziu sau cand voi mai apuca, deoarece imi e somn si vreau sa dorm.

noapte buna!

joi, noiembrie 2

7 ore

multa vreme a trecut de cand nu am mai jucat ceva...am tot asteptat sa apara noul NFS ca sa ma dea peste cap. si a aparut, azi. si nu m-a dat peste cap! mai degraba m-a incantat downloadarea lui, decat jocul in sine. cu ocazia asta am aflat ca uploadul excita, ca ma simt atat de bine cand vad cum creste ratia...de, fiecare cu "pasaricile lui".

o faza interesanta mi-a pastrat atentia in timpul nebuniei cu NFS. nfo-ul jocului continea o reclama pt Logitech. hmmm...de unde si pana unde isi pune Logitech reclama langa un joc piratat?!!? pai cam de la EA si pana la mine in calculator. nu pot sa cred ca EA nu are nicio legatura cu release-ul neoficial al joclui...sau cel putin vreun distribuitor.
teoria conspiratiei e tare interesanta...si cateodata al naibii de pacatoasa.
din Cotidianul de azi am aflat ca "Aderarea laptelui a fost ratata" sau cel putin rea-intentionata. auzi tu dom'ne...sa nu stie bietii tarani cum sta treaba cu cota de lapte si sa nu poa' sa-l mai vanda in UE?!. nasol de tot! cine stie ce interese serveste treaba asta...o sa vedem noi peste cativa ani cum o sa fim nevoiti sa cumparam lapte de la straini. macar de era Elvetia in UE, luam lapte cu ciocolata de la vaca Milka.

vazut-am azi de dimineata, in vreme de mare excitare torrentiala si (de oleaca) de tristete sufleteasca, Nae meorisokui jiwoogae (2004) varianta Director's Cut, de 144 de min. titlul se traduce "A Moment to Remember". cu o uitare incepe filmu' si din cauza uitarii se si termina. am inceput sa ma uit cu prejudecata ca sufletul mi se va frange pana la sfarsit datorita emotiilor create de film. citisem despre el ca e interzis cardiacilor deoarece e foarte dureros. credeam chiar ca a fost facut dinadins pt a vinde pastile de durere...

intotdeauna in momente de slabiciune am simtit nevoia masochista de savurare a durerii. de aceea cred ca am si ales acest film. evenimentele recente o cereau. "Preciousss, the force is strong within us cause what hurts me, makes me stronger". cred ca pe acest rationament functioneaza "placerea" asta a mea.

ea, Su-jin, indragostita fiind de un barbat insurat, sufera pt asta. e o fata linistita, draguta si emotiva, iar ca sa-si inece amarul isi ia dintr-un magazin o cutie de Coca-Cola (product placement). insa gandurile ii sunt mai puternice decat simtul realitatii si pleaca uitandu-si pe tejghea portmoneul si cutia. dupa cativa pasi se intoarce si, la intrarea in magazin, se izbeste de pieptul lui, Cheol-su. ochii li se intalnesc, nici unul nu vorbeste, el sta drept, impunator, ei i se inmoaie picioarele...da' totusi vede ca pe tejghea nu mai e cutia de Cola, asa ca o bea pe cea din mana lui. dupa care ragaie usor. evident ca soarta ii va uni intr-o frumoasa casatorie, ca altfel nu s-ar mai povesti. pana aici toate bune si frumoase. de aici incepe "grosul". ea afla ca sufera de Altzheimer si ca in curand va uita TOT. de dragul lui si al dragostei dintre ei, fuge departe pt ca el sa ramana cu amintirea momentelor frumoase petrecute impreuna.
ce-mi place la film este desfasurarea lenta a actiunii. nu e deloc "concentrata", pare normala, mai aproape de realitate. de aceea spre sfarsit am inceput sa inteleg ceea ce citisem despre film inainte sa-l vad. am avut astfel doua momente de oftat prelung si in acelasi timp de admiratie al scenelor filmului.
doua citate am retinut din film: "Atunci cand pierzi o memorie, iti pierzi si sufletul" (asta am aflat-o printr-a 11-a) si "Sa uiti repede e un dar" (asta o stiu si-n somn).

pt prima oara mi-am luat notite in timpul vizionarii unui film, ca sa-i fac in ciuda memoriei mele scurte. si bine am procedat! am avut astfel pofta si motive sa scriu acest blog. daca am reusit sa ajung pana aici, cred ca ma va tine si pe viitor.

miercuri, octombrie 25

same shit every day

lenea e cocoana mare. am zis ca fac blog, ca tai si spanzur, ca reformez...degeaba!
same shit!

...it's not over till the fat lady sings? :-s haladito, da-te-n sange! /:)

sâmbătă, octombrie 21