sâmbătă, octombrie 18

dilema verde

sunt pus in fata unei dileme morale...padurea sau banii, aer curat sau bani, copaci sau hartie imprimata cu valoare, defrisare sau bunastare personala? mda...

tata lu' mama a retrocedat o ditamai padurea, 13 mii [ treispe :)) ] de metri patrati in intravilanul orasului, si acum vrea s-o lase mostenire lu' mama si lu' fi-so. toata viata n-a avut treaba de cei doi copii ai lui (ca d'aia l-a si lasat mamaie) si s-a gandit abia acum sa se revanseze, lasandu-le mostenire o padure care valoreaza cateva miliarde. un lucru bun, sa fie primit, mai bine mai tarziu decat niciodata.
iar aici apare dilema...ce facem noi cu padurea? o vindem pe bani frumosi la unu' care o sa aiba apoi dreptul sa faca orice vrea cu ea, inclusiv s-o defriseze?

de bani e intotdeauna nevoie, mai ales acum. tata nu mai e, mama are o pensie mica, sora-mea trebuie tinuta la facultate, iar eu castig cat sa ma tin pe mine. si daca as castiga mai mult tot pe mine m-as tine, ca trebuie sa-mi fac si eu un rost, sa ma insor, sa fac copii, sa am casa mea. normal era sa fie tata care sa aiba grija de mama si de sora-mea iar eu sa ma arunc in viata si sa-mi fac traiul. dar uite ca n-a fost sa fie asa...
banii ar fi bineveniti in acest caz. asa as putea sa stau si eu linistit ca daca e sa ma insor maine am bani cu care sa fac nunta :)) am avea si pt cei trei ani de facultate ai lu' sora-mea si cativa dupa. ar fi tocmai bine.
dar eu ma gandesc si la padurea aia, ce se va intampla cu ea dupa ce o vindem. noi o sa stam linistiti cu banii in banca iar ea o sa tremure saraca la auzul drujbelor :( de vandut o s-o vindem, ca bani s-o intretinem n-avem. iar cel care o va cumpara in mod sigur o sa taie copaci din ea, ca inca n-am auzit de oameni care sa cumpere padure doar ca s-o tina in viata. ma gandesc sa punem o clauza in contract care sa nu-i permita sa taie mai mult de un sfert din ea, adica sa taie doar pe o suprafata care sa-i ofere spatiu sa-si ridice casa si atat.
misto ar fi s-o tinem noi si sa o vindem abia cand om fi la stramtoare. poate intr-o zi o sa facem o casa d'asta si tare fain o sa fie atunci ca n-am vandut padurea. dar in acest caz tre' s-o imprejmuim, sa platim paza si impozit la ea, care e o caruta de bani :(

5 comentarii:

  1. nush cum e la paduri.. dar nu merge asa parcelata in doua :))

    si sa vindeti numa jumi?

    RăspundețiȘtergere
  2. nici eu nu stiu daca merge parcelarea, da' chiar si asa dilema ramane in picioare. ori jumate, ori intreaga, padurea tot vanduta va ajunge sa fie si automat sub lantul drujbelor...

    RăspundețiȘtergere
  3. ce dilema grava ...tz tz tz
    uite o sugestie : ( nu sfat , caci sfaturi nu-mi dau nici mie )
    ( You have two cows > Sell one, bye a bull) :)

    RăspundețiȘtergere
  4. chiar dilema...dar cred ca cea mai buna afacere pentru tine e s-o vinzi macar partial ca sa scapi de grija zilei de maine. altfel ramai cu ea dar fara niciun profit de pe urma ei. cred ca ideea cu clauza din contract e excelenta dar numai sa accepte cumparatorul.

    RăspundețiȘtergere
  5. daca as fi avut vaci si nu pomi, sugestia ta, cel-care-sufla-n-vant, ar fi fost nemaipomenita :) dar asa, cum pomii nu fac sex, vand toata padurea si iau doi enţi.

    dilema asta exista pt ca exista moralitate, Oceania. fara moralitate n-as mai fi avut aceasta problema. e o idee buna acea clauza si bine ar fi sa existe si o lege in acest sens care sa impiedice proprietarul la o defrisare masiva.
    mai intai sa se faca actele de mostenire si om vedea noi apoi.

    RăspundețiȘtergere

fii sincer(a)!