sâmbătă, decembrie 22

bratara mea in jurul mainii tale

mi-e frig, mi-e foame, mi-e pofta de dulce iar albul asta al ferestrei in care scriu ma enerveaza. mi-am pus muzica for getting in the mood, the mood for blog writing. acum e Cesaria Evora cu "Besame Mucho" iar apoi Eric Clapton si "Wonderful Tonight". dar, atata timp cat imi va fi frig, greu voi intra in the mood.
incet incet revin la starea default de rece, de simplitate a sentimentelor, de ne-renegare a singuratatii si de continuare a drumului meu.
daca as putea picta acest moment, aceasta stare, as face un om cu rucsac in spinare, usor aplecat in fata sub greutatea "incarcaturii" si sprijinindu-se intr-un bat pe care il tine in mana dreapta. peste el si rucsac are trasa o pelerina care sa-l apere de ploaia mocaneasca ce cade de sus din cer. pe cap are o bascuta de pescar, in picioare bocanci si poarta pantaloni trei sferturi. cu pelerina aia pe el arata ca o broasca testoasa ce s-a ridicat in doua picioare. privirea nu-i este nici fericita dar nici resemnata. se uita in fata la drumul lung ce i se asterne inainte. nu-l deranjeaza ploaia, nu baga in seama noroiul care-i ajunge pe picioare atunci cand calca apasat in drumul moale. nu e trist dar nici fericit, e doar un om obisnuit cu acest gen de drum. afara nu e soare dar nici frig, culorile sunt in nuante de gri.

"ochii care nu se vad se uita dupa cel putin un an" mi-a spus. ochii care nu m-au privit cu compasiune ii uit mai repede decat oricare ochi, sa stii tu! ieri, cand am oprit sa mananc mici, am vazut o fata si o femeie frumoasa. am realizat ca-mi plac femeile cu pielea usor alba, cu parul saten si ondulat si cu o privire sincera. imi plac tare mult aceste femei! mi-ar placea sa cunosc vreo cateva, sa stau de vorba cu ele. imaginea lor, felul in care ele arata in ochii mei ma linisteste, ma odihneste. femeia pe care am vazut-o avea bratara la mana si inel pe deget. acum am inteles de ce poarta femeile bijuterii, pt a nu fi monotone. altfel se vede pielea frumoasa a mainii unei femei daca ai si alte tentatii asupra carora sa-ti arunci ochii. alergi cu privirea cand asupra inelului, cand pe mana alba, curata si placuta la atingere asemeni cearceafului alb, luminos, de pe patul unei femei frumoase intr-o dimineata insorita de primavara. e placuta aceasta cursa, aceasta aventura care te poarta de pe traseul dificil si dur la atingere al bratarii pe pielea femeii unde te simti ca intr-o plimbare cu barca pe un lac linistit. suna foarte plastic ce am incercat eu sa descriu, dar atat de placut atunci cand se intampla.

pana mai ieri reusisem sa nu ma mai gandesc atat de mult la E...a. dar mi-am adus aminte cat de mult imi placea sa ma uit la mana ta subtire si cat de mult imi doream sa simt pe obrazul meu pielea ta alba si, probabil (pt ca n-am simtit-o niciodata, doar mi-am imaginat cum ar fi), catifelata. muream de placere cand vedeam ca porti bratara de la mine, iti vine atat de bine. acum inteleg de ce poetii foloseau fildesul ca termen de comparatie.
dar eu continui sa te uit si sa-mi aduc aminte mai mult de cat de usor ai renuntat la mine decat de tine, fata de care eu m-am indragostit. pt mine n-ai fost hot, sexy ori frumoasa...ai fost mai mult de atat, ai fost minunata. mi te inchipuiam ca o floare colorata de primavara, vesela si jucausa in bataia vantului, parfumata si delicata atunci cand o tii in mana. dar imaginea asta a palit iar floare a inceput sa se ofileasca. pt mine ai fost ca o primavara, ti-am spus asta dar nu cred ca ai bagat de seama, nu cred ca ai inteles.
nu mai am in mine trairile de acum cateva luni si cateva saptamani. mi-am ridicat rucsacul, l-am pus in spinare si am pornit din nou la drum, desi speram si-mi doream din tot sufletul sa nu mai fac asta. daca acum imi este usor sa merg inainte ti se datoreaza in mare parte tie. pt ca nu ai stiut sa primesti ceea ce ti-am oferit, pt ca nu ai stiut sa ai grija de mine...pt ca nu m-ai meritat! nu ma apasa nici un regret, am facut lucrurile asa cum am putut eu mai bine si asta ma face sa ma simt linistit si sa-mi vad in continuare de calatoria mea.

ma intreb cum o sa fie atunci cand te voi intalni din intamplare pe strada...o sa fie ca atunci cand imi placea sa ma uit la tine desi nu stiam cine erai?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

fii sincer(a)!