vineri, decembrie 26

The Secret Life of Words (2005)

The Secret Life of Words (2005)...un film dramatic despre doi oameni suferinzi, unul cu sufletul iar celalalt si cu sufletul si cu trupul, o ea si un el. fiecare are motivele lui de suferinta, fiecare are cicatricile lui, fiecare are propriul fel de a-si trai drama.
subiectul filmului, doi oameni cuprinsi de durere, este unul delicat, delicat pt ca este dramatic si depresiv. se pot castiga bani frumosi exploatand sensibilitatea oamenilor in fata dramei, insa acest film a ales sa nu faca asta, sa nu smulga lacrimi precum o telenovela trista, precum un film dramatic plin de clisee lacrimogene. are toate atuurile posbile ca sa te faca sa plangi pana iti rupi hainele de pe tine, insa nu se foloseste de ele decat foarte putin, atat cat sa te inmoaie si sa simti compasiune pt personaje. as zice ca asta e un lucru bun, ca nu-ti exploateaza sensibilitatea, chiar daca eu as fi preferat sa-mi rupa sufletul in doua.
ar fi putut fi mai lacrimogen decat este, am spus-o, insa nu stiu daca asta nu s-a intamplat pt ca asa a vrut regizoarea sau pt ca nu a reusit... filmul e frumos de la inceput pana la sfarsit, insa nu tot timpul merge ceas, se mai impiedica pe ici colo, se mai intampla faze si replici de umplutura, actorii mai dau cate un mic chix. dar aceste amanunte pot fi usor trecute cu vederea si povestea poate fi savurata cu placere.
filmul este unul placut, sensibil, linistit, frumos. poate avea acelasi efect ca un ceai de tei cald intr-o zi geroasa de iarna.

filmul a fost facut sub supravegherea lui Pedro Almodovar, si ma intreb acum daca asta e motivul pt care la un moment dat doi barbati se saruta, asta ca tot vorbeam de faze de umplutura.
cel mai frumos aspect al filmului este insasi actrita principala, Sarah Polley, o femeie frumoasa si foarte credibila in rolul ei de fata indurerata, pesimista, singuratica. o sa mai caut sa vad filme cu ea sau regizate de ea, caci si scrie si face filme care sunt apreciate de public. asa ca...jos palaria in fata unei asemenea femei.

i-am dat nota 8!

2 comentarii:

  1. nu-mi plac filmele siropoase dar tu ma asiguri ca asta nu e chiar asa. deci, mai trec pe lista mea de 2009 si filmul asta:)

    RăspundețiȘtergere
  2. si bine faci. sa stii ca vei vedea o personificare a detasarii in el ;)

    RăspundețiȘtergere

fii sincer(a)!