duminică, mai 25

in dragoste, norocul se face cu mainile din dotare, nu cu ale altora

eu nu cred sa existe ghinion sau noroc in dragoste.

exista noroc, insa acela doar pt 1 secunda si 1 secunda nu poate caracteriza o relatie intreaga de miliarde de secunde. noroc in dragoste exista doar in momentul in care indragostitii fac cunostinta. atat si doar atunci! restul nu mai tine de noroc, de ghinion sau de orice alta chestie facuta de o fiinta suprema. doar norocul ii ajuta pe oameni sa se cunoasca, sa fie in acelasi loc si in acelasi timp unul in fata celuilalt. ca se plac, ca se inteleg, ca exista o chimie intre ei tine numai si numai de personalitatile lor, de ceea ce ei fac si spun.
nu cred in ghinionul din dragoste, dar cred in proasta comunicare, in lipsa atractiei sexuale si in nepotrivire. e usor sa spui "am avut ghinion cu X si d'asta nu mai suntem impreuna" decat sa recunosti "da, am gresit si d'aia ne-am certat".
sa dai vina pe ghinion e la fel de stupid ca atunci cand iti alegi prietenii in functie de zodia sub care s-au nascut. relatiile dintre oameni nu au legatura cu fazele lunii, cu soarele, cu stelele si zatul din cana de cafea. pur si simplu oamenii se inteleg sau nu datorita personalitatilor lor si a capacitatii de ascultare si intelegere a semenilor.

sa iti respecti jumatatea, sa intorci respectul care ti se ofera, sa spui tot ce te doare si impreuna sa gasiti o solutie, sa asculti atunci cand celalalt suspina si sa-l lasi sa-si stearga lacrimile pe umarul tau atunci cand plange, sa intelegi si sa accepti nevoile celuilalt, sa fii tare cand jumatatea ta e slaba...toate astea fac dintr-o relatie una despre care sa se spuna ca e cu cu "noroc".
evident ca ce spun eu aici se aplica si de o parte si de alta a relatiei, ca bunastarea acesteia e datoria amandurora si nu a unuia singur, adica si iubitul si iubita sunt responsabili in egala masura de relatia de iubire dintre ei! iar daca nici asta nu functioneaza inseamna ca pur si simplu nu exista potrivire, iar in gusturile omului nu te poti caca, ori celalalt e un nesimtit care nu merita pierdere de timp.

norocul in dragoste si-l face fiecare atunci cand isi trateaza partenerul cu respect, cu bun-simt, cu caldura si empatie.

am auzit ieri ca un baiat a divortat de nevasta-sa imediat dupa nunta. nu stiu ce s-a intamplat intre ei, ca nu-i cunosc, cert e ca noaptea nuntii si-au petrecut-o fiecare la parintii lor. dupa divort baiatul a plans si s-a vaitat ca ce ghinion a avut el cu gagica respectiva. ce treaba are ghinionul cu faptul ca el a luat-o de nevasta? ghinion o fi avut atunci cand a cunoscut-o, dar e treaba lui ce a facut dupa si cum s-a hotarat s-o ceara, nu a ghinionului.
un alt baiat care zilele astea divorteaza e un var d'al meu. asta s-a insurat cu fufa satului iar acum gagica vrea sa-l lase pt altu' si sa mai si castige copilul la proces. el saracu' nu merita toata aceasta tevatura si rusine, ca a muncit din greu sa aiba casa si sa ingrijeasca copilu'. dar el cu mana lui si-a facut-o. n-are voie sa spuna ca a avut ghinion ca doar stia pe cine ia. inaintea lui, fufa asta mai umblase cu 2 prieteni d'ai lui, facuse striptease in discoteca satului si toata lumea o stia de usuratica, la fel ca si pe masa...vorba aia "cine naste din fufa, morcovi cu fundu' mananca".

si sunt multe cazuri d'astea. pacat ca ele se intampla over and over again.
dragostea te orbeste, am simtit-o si eu pe pielea mea, da' pana la urma daca stai si asculti ce spune sufletul o sa auzi fie un DA, fie un NU. e greu sa-i dai crezare mai ales atunci cand spune NU, insa daca n-o faci ajungi ca baietii astia de sus. chiar am citit in cartulia "Cum sa fii un gentleman" ca un gentleman nu face invitatii femeilor din disperarea de a fi singur. stand up and fight it like a man!

multi ani am gandit ca parca as fi blestemat sa nu am noroc in dragoste. dar cu timpul mi-am dat seama ca eu sunt singurul vinovat pt insuccese, pt ghinion. eu cu mana mea mi-am facut-o! n-am aplicat la timp ce invatasem din greseli, n-am spus ce simteam atunci cand trebuia, n-am facut ce trebuia atunci cand era cazul. as fi un las sa continui sa spun ca universul e de vina si ca chestia aia invizibila si mistica de invarte lucrurile p'aici m-a tinut departe de implinirea "nevoilor".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

fii sincer(a)!