less is more

cat de putin am scris pe blog in ultimele luni, nu-mi vine sa cred...

eu sunt in continuare aici, in spatele lui, doar ca am mai putin timp de el, ca si inspiratie, de asemenea. adevarul e ca numarul de postari e invers proportional cu numarul de zile "traite" din viata mea. sunt in plina existenta a celui mai bun an al zilelor mele, iar asta se poate vedea cu usurinta, sau cel putin intui.
acum un an ma jeleam dupa "una" si scriam cel putin o postare pe zi, semn ca eram tot timpul in casa, la calculator si cu sufletul dornic de descarcare. acum, acea "una" nu mai e si niciodata n-o sa mai fie (si cum ar mai putea fi, cand am preferat sa-mi curat bocancii in loc sa ies cu ea la chinezesc?!). de fapt, nu mai e nici una dintre femeile cu care mi-am inceput anul. mai exact, nici o femeie de care am fost vreodata legat intr-un anume fel nu mai e acum in viata mea. nu stiu cum de s-a brodit asa, dar anu' asta le-am lasat pe toate sa plece. asta nu ma bucura, dar nici nu ma intristeaza. doar ma amuza situatia, de a fi complet singur si de a nu trebui sa dau socoteala nimanui. am mai fost asa, dar acum parca e mai fun, nu stiu de ce :)
viata o ai asa cum ti-o traiesti, si cum nu plang dimineata cand ma trezesc, nu prea vad de ce m-as ingrijora.

numai de n-as muri curand, atat imi doresc, ca de restu' am eu grija.