My Blueberry Nights (2007)

am asteptat cu nerabdare sa vad ultimul film al lui Kar Wai Wong. am ales cu atentie momentul cand acest lucru avea sa se intample. am vrut ca totul sa iasa bine si filmul sa ma incante.

WKW nu si-a pierdut stilul odata cu My Blueberry Nights (2007). si-a pastrat culorile, efectele de camera si unghiurile, si-a pastrat dragostea si prisma prin care o reflecta, si-a pastrat muzica. dar, cu toate astea, a facut o schimbare. de data asta personajele lui vorbesc engleza si nu mai au ochii oblici. filmu' asta e ceva nou pt el. a pastrat reteta dar i-a schimbat ingredientele. momentan, pt ca nu am vazut decat jumatate din film, "placinta cu afine" e la fel de savuroasa ca si celelalte delicatese ale lui.
m-am oprit cu vizionarea pt ca voiam sa fac o pauza, sa lungesc clipele in care acest film ma incanta. nu vreau sa-l sorb intr-o clipita si apoi el sa ramana doar o amintire placuta a senzorilor mei. vreau sa reusesc sa pastrez starea de beatitudine, de betie, de relaxare pe care el mi-o ofera.
mai devreme am citit o noapte din viata cu Melanie a lu' Zully. mi-a placut scrierea si am zis sa-i prelungesc incantarea simturilor pe care a trezit-o in mine, urmarind acest film de Kar Wai Wong. si am reusit!
pana acum imi place filmul pt ca are actori frumosi. oamenii frumosi si buni sunt ca soarele intr-o zi de primavara, te incalzesc si-ti cresc speranta de fericire. Norah Jones e o fata de care m-as putea indragosti. are buze carnoase frumos conturate, piele de culoarea unei cacao cu mult lapte, voce dulce si placuta, prezenta dragalasa, candidă si incantatoare. Jude Law e barbat si nu-mi place sa vorbesc despre el. dar e frumos in draci. iar Rachel Weisz...o, Doamne, cum arata Rachel Weisz! cu formele ei puse in evidenta de rochiile lungi pana la genunchi si mulate, rochii ce se cer sfasiate si aruncate in foc pt a nu mai putea acoperi niciodata trupul frumos conturat care se ascunde in spatele lor, cu parul ondulat, nevopsit, tuns pana la urechi si aparent nearanjat (doar eu pot intelege de ce am facut aceasta precizare), cu gatul plin de o goliciune ce se intinde pana spre decolteu si care creeaza pofte, cu sanii ei binecrescuti ce se intrevad doar cu ochii imaginatiei, cu mersul ei gratios, cu farmecul si feminitatea ce-i raman in urma exact ca un parfum. o, Doamne!

am terminat de vazut filmul. mi-a placut! ma bucur ca WKW nu m-a dezamagit cu aceasta incercare a lui de a face un film in engleza, desi am auzit numai comentarii negative legat de asta.

My Blueberry Nights e un film simplu, delicat, usor digerabil si haios, seducator si confortabil. <--- il ador pt asta. m-a facut sa ma simt bine in fotoliu, sa nu ma simt singur, m-a ajutat sa simt si sa apreciez lumina calda in care camera era "imbracata" de becul veiozei. noua mea veioza are un bec economic destul de puternic si cu o temperatura de culoare asemanatoare cu cea a luminii naturale, iar cand aceasta lumina ajunge pe peretii zugraviti intr-un alb-galbui usor palid ("jasmine" cica-i spune la culoare), camera prinde viata, caldura si pare a ma imbratisa confortabil.
My Blueberry Nights a fost cea mai buna alegere pt filmul de seara. m-am simtit atat de bine cu el incat n-am vrut sa-l mai las pt a ma afuma. odata ca m-a facut sa ma simt confortabil si apoi pt ca m-a incantat. e plin de culori calde, de liniste, de frumos, de fericire, de bunatate. nu exista niciun personaj rau ori vreo atitudine negativa. nimeni nu se grabeste si timpul parca sta in loc; poate ca si asta e unul dintre motivele pentru care am avut o experienta placuta in timpul vizionarii.
ce mi-a placut foarte mult la film si la WKW e ca nu arata si nu spune lucrurile pana la capat. iti hraneste intuitia si te lasa pe tine sa-ti dai seama de ceea ce se intampla, nu-ti ofera actiunea "motamo" (sau cum s-o scrie).
i-am dat nota 9!