nu-i frumos, dar e sanatos...
de fiecare data cand ma intorc de la munte si ma uit la oamenii din oras, cum stau cu burta la gura imbracati sport si fac gratare cu manelele la maxim, parca ma apuca asa un sentiment de superioritate. cand scot rucsacul din masina am impresia ca toti vecinii se uita cu jind la mine si zic "uite-l ma pe vecinu'...a fost la munte" :)) iar eu ma misc asa greu, obosit si sictirit de tot ceea ce inseamna cotidian, iar cu un aer de superioritate imi vine sa le strig "baaa...io am fost pe munte ba, n-am stat ca voi in casa sa ma uit la OTV, sa fac gratare si sa stau in cur uitandu-ma cum trece viata"
bineinteles ca n-am nici un drept sa vorbesc asa intrucat iarna sau cand n-am ce face eu nu ies din casa cu zilele si doar stau pe net si la filme.
^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^
in fine...ideea e ca zilele trecute (samabat si duminica, 13-14) am fost pe creasta Parangului, am mers 34 km in doua zile, m-a batut vantul pe toata durata turei si cu toate ca au fost temperaturi sub zero iar eu n-am avut haine de iarna, manusi si cagula...m-am tinut bine. chiar am rezistat foarte bine tinand cont si de faptul ca de vineri dimineata cand m-am trezit la 7 ca sa plec la serviciu si pana sambata seara cand am pus cortul n-am dormit decat vreo 15 minute in maxi-taxi, asta dupa ce condusesem vreo 3 ore.
asadar, am fost in Parang si am facut creasta. am urcat cam pe toate varfurile de acolo, numai pe Parangul Mare (2529 m) n-am reusit sa ajung. nu stiu cum naibii am facut de am ocolit varful pe o poteca ce trecea la cativa metri pe sub el sau am coborat eu de nebun pe unde mi s-a parut mai bine...puii mei :(
creasta fiind creasta, nu prea m-a impresionat foarte tare. mi-am dat astfel seama ca mai mult imi place pe unde e verdeata, pomi, dealuri, floricele si peisaje d'alea frumoase ca in Ciucas. d'aia mi-a fost si greu sa selectez cateva poze care sa ma si incante.
o fi viata grea in Petrosani, dar au oamenii la ce sa se uite ca sa le mai treaca durerea
Batman a fost in Parang :D
The Iron Giant
daca nu imi era teama sa ma pierd de ceilalti, m-as fi culcat pe pajistea asta si as fi stat asa sa ma bata vantul
marți, iunie 16
in Parang pe creasta cu vantul m-am luptat
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Acum am sa sting calculatorul si am sa visez la parang; am sa ma bucur de viata, asa cum ma sfatuiesti.
RăspundețiȘtergeresa-ti fie de bine iesirea. mutam de poze, tare is faine
RăspundețiȘtergerepozele sunt extraordinare. ai avut vreodata vreo intalnire cu ursu?
RăspundețiȘtergerela cate chestii vad la TV pe tema asta parca mi-e teama sa mai merg si pana la Sinaia.
sa stiti ca eu pt voi pun pozele, in caz ca nu ajungeti pe munte cel putin sa vedeti cum e p'acolo :)
RăspundețiȘtergerecu ursul nu m-am intalnit niciodata, dar cred ca mai frica mi-ar fi in Sinaia sau Bucegi decat pe unde am fost anu' asta. ursii de pe langa statiuni si din muntii des frecventati de oameni s-au obisnuit sa primeasca mancare de la acestia si de aceea se iau de ei, pt ca vor mai mult ;)
Eu m-am intalnit si cu ursul si cu lupul. Ne-am privit, apoi fiecare a mers in drumul lui.
RăspundețiȘtergerePe bune, mai ciudate sunt intalnirile cu (ne)oamenii. Si de ele am parte si in oras :(