Broken Flowers (2005)

Broken Flowers (2005)...hmmm...muzica faina, Bill Murray incantator, roz and some 40+ hot chicks.
nu am ramas cu multe dupa ce am vazut filmu' asta...adevaru' e ca nici nu prea stiu ce sa cred despre el. in 2005 a primit Marele Premiu al Juriului de la Cannes iar acum eu nu prea inteleg de ce i l-au dat. probabil e ceva care mie imi scapa la filmu' asta si din cauza caruia eu nu reusesc sa-l vad la adevarata lui valoare. el asa este un film incantator, ca are femei frumoase, flori pe masura lor, muzica faina si decoruri dragute...dar care e treaba cu filmu' asta?
Bill Murray il joaca foarte frumos pe un tip afemeiat, Don, care intr-o zi primeste o scrisoare roz din care afla ca este tata. scrisoarea este din partea unei femei cu care el a avut o legatura in urma cu 20 de ani si care il anunta ca are un fiu de 19 ani care a plecat in cautarea lui. Don este un tip foarte calm si linistit care nu se lasa impresionat de o asemenea veste. insa are un vecin care se crede Sherlock Holmes si care il impinge de la spate ca sa plece in cautarea mamei si sa afle adevarul: este sau nu tata si cine sunt mama si copilul. astfel ca batranul Don Juan pleaca sa-si reintalneasca fostele iubite de acum 20 de ani, cu speranta ca va afla cine i-a trimis scrisoarea.
subiectul este interesant, este asa "de viata" si presarat ici colo cu umor negru. cica tot filmul ar fi facut din umor negru si scene de viata, insa mie nu mi s-a parut ca aceasta coca sa fii crescut suficient de mult incat sa iasa un cozonac delicios. a iesit un checulet, totusi.
filmul e scris si regizat intr-un mod pretentios, original si cu amprenta de autor pe el. adica se stie clar ca asta e un film scris de X si regizat de Y, nu unul oarecare. insa, marele pacat al filmului e ca nu-ti ofera nici un raspuns la intrebarile si dilemele pe care si le pune. cel putin asta e parere mea. nu e suficient de puternic incat sa-ti insufle o idee, o teorie, o concluzie...ceva acolo. din punct de vedere al mesajului, filmul mi s-a parut a fi plat. inteleg ca e fain sa pui lumea la mirare, dar trebuie sa le oferi oamenilor si ceva asupra caruia sa se mire.
oricum...filmul nu e prost si nici de ratat. merge foarte bine ca un film tampon intre doua capodopere sau ca un pahar de apa dupa un tort foarte dulce.
i-am dat nota 7!