Monsieur Ibrahim et les fleurs du Coran (2003)

de mult timp voiam sa vad Monsieur Ibrahim et les fleurs du Coran (2003). filmu' asta imi lasa impresia ca ma va invata multe, ca ma va umple de bine, ca ma va face sa traiesc o stare de gratie dorita. si cam asa a fost!
filmu' este frumos incepand de procesul de creatie, ceea ce este in spatele filmului, pana la ceea ce s-a vazut pe ecran. muzica este foarte frumoasa, perioada aleasa pt a pune in scena povestea este una boema, plina de farmec, de lipsa de stres si de libertate, lipsesc personajele negative, atitudinea generala a filmului este una de liniste, de fericire si impacare cu viata.
Parisul anilor '70, primavara, rock'n'roll, fete frumoase, prostituate focoase, haine elegante, oameni frumosi...ce mediu putea fi mai potrivit pt a creste si a te maturiza? caci filmul despre asta este, maturizarea unui pusti evreu in compania unui intelept musulman. personajul principal este un pusti de 16 ani, dragut, tupeist, libertin, "afemeiat" si dornic de cunoastere. se culca cu toate prostituatele de la coltul strazii devenind favoritul lor, isi tachineaza vecina de care apoi se indragosteste, fura din magazinul de unde-si face cumparaturile, imprietenindu-se in acelasi timp cu patronul arab. de trai pe vatrai a avut parte pustiu' asta.
actiunea e oarecum trasa de par, in sensul ca realitatea nu prea permite unele faze intamplate in film, dar asa cum e ea are farmec si-ti lasa senzatia ca viata e frumoasa oricum numai sa stii sa te uiti la ea.
ce mi s-a parut mie interesant e trimiterea constanta si oarecum subliminala la Coran si religia musulmana.

i-am dat nota 8!