poti sa faci ce vrei din el

imi povestea azi o colega despre niste miri cum s-au despartit ei la o saptamana dupa nunta. ca mireasa ii facea peri albi ginerelui care era un baiat cuminte, genu' ala de "barbat d'ala din care poti sa faci ce vrei".
exact asta a fost exprimarea ei, "barbat din care poti sa faci ce vrei".

cum plm vine ma asta?!
desi am mai auzit aceasta expresie, abia acum am devenit contrariat de ea. mai mult pt ca si eu pot fi numit un astfel de barbat. si nu pt ca as fi prost (ca de plouat nu-mi ploua in gat), ci pt ca sunt tolerant, docil, intelegator si-mi place sa le fac femeilor pe plac. dar asta nu inseamna absolut deloc ca sunt o marioneta din plastilina ce poate fi modelata dupa bunul plac al femeilor.

mai mult decat atat m-a enervat si lipsa de recunostinta pe care o denota expresia. sa inteleg ca daca esti atent cu o femeie si o asculti si o intelegi si ai rabdare cu ea esti un maimutoi? sau cum vine treaba ca eu nu ma prind? ...
mie imi face placere sa ma port frumos cu o femeie nu pt ca as fi un papa lapte ci pt ca asa procedeaza un gentleman, pt ca asta e modul normal in care un barbat trebuie sa se comporte cu o femeie. mi se pare josnic si plina de prostie aceasta eticheta pusa unui barbat care incearca sa-si multumeasca femeia pe cat de mult si frumos posibil. ceea ce face pt ea constituie o dovada a inteligentei lui, un rafinament al personalitatii acestuia si totodata o dovada de masculinitate.
din punctul meu de vedere barbat nu e ala care fute mult ci acela care are o familie frumoasa si fericita.

la faze de genu' asta devin eu misogin si-mi vine sa injur femeile si sa le fac proaste. "pai cum fa sa fie ala o marioneta cand el facea tot ce e posibil pt fericirea lu' proasta aia?" imi venea sa-i spun lu' colega asta a mea. "dupa ce ca ii recunosti tot efortul depus pt ca aia sa se simta bine mai si spui despre el ca e un rahat de barbat si poti sa faci ce vrei din el".

stiu ca tupeul, hotararea, darzenia sunt atuuri ale unui barbat bun, dar eu nu vad ce rost are sa-mi impun tupeul, sa fiu darz si cu mana de fier intr-o relatie. suntem oameni nu animale, amandoi la acelasi nivel din orice punct de vedere, si nu vad ce rost isi mai are puterea intr-o relatie. suntem atat de prosti incat nu ne putem intelege de vorba buna si e nevoie sa ne impunem puterea si autoritatea? daca eu nu ma impun in majoritatea alegerilor care trebuiesc luate asta nu inseamna ca sunt prost ci pur si simplu mi-e indiferent unde mancam asta seara, ce film vedem, unde mergem in concediu etc. pot sa ma adaptez la orice situatie si daca tie, femeie, iti face placere, cu atat mai bine. sunt si eu fericit ca tu esti fericita.
asta nu inseamna ca eu o sa tac tot timpul din gura si ca n-o sa am un cuvant de spus. n-o sa mai fiu atat de tolerant cand o sa vina vorba de casatorie, de copii, de casa, de masina, de relatie si de orice alt lucru care conteaza cu adevarat in viata si ale carui efecte se vor simti o lunga perioada de timp. efectul unei cine in oras tine pana la prima vizita la WC pe cand numele ales pt copil tine toata viata noastra si a lui.

dar asa sunt ele femeile mai sensibile si mai cu dorinta de siguranta, cam ca oile alea care fug de nebune daca ciobanul nu e atent cu ele. chiar daca el le-a spus sa stea in tarc.