judecata despre privatizare

asa...l-am inchis. and now what? care-i faza pana la urma?!

l-am inchis pt ca asa am simtit eu ca ar fi bine. imi tot venea sa scriu diverse qestii dar tocmai pt ca p'aici mai intrau oameni care citeau ma inhibam si nu mai eram atat de direct pe cat mi-as fi dorit. ma cenzuram as putea spune, nu mai scriam TOATE lucrurile pe care mi le-as fi dorit.
blogu' asta e in primul rand pt mine, spatiul meu personal in care refulez, in care imi scot in evidenta gandurile si amanuntele alea intime care ma fac pe mine sa fiu eu. se spune despre printese ca pe unde calca raman flori in urma lor. pe langa flori si multe altele, in urma mea as vrea sa ramana si insemnari pe acest blog, ca poate candva o sa vreau sa stiu, sa simt cum a mirosit viata mea intr-un anume moment.
scrisul pe blog e si un bun exercitiu de cunoastere de sine, de incredere in propriile puteri. "stapan pe sine" (cu tot ceea ce implica asta) e cea mai de pret titulatura care o poate castiga un om.

deja ma simt bine cu noua situatie. imi place cum ies cuvintele din mine stiind ca nimeni nu le va citi si nu ma va judeca pt asta.
...iata un cuvant interesant, "judeca". frica de a fi judecat de altii e pt mine un issue, ceva care nu-mi place si care ma deranjeaza. nu pt ca as fi facut din plastilina si judecatile celorlalti despre mine m-ar putea modela dupa bunul lor plac, dar nu-mi place sa-mi fie taiate aripile atunci cand ma pregatesc sa decolez spre un anumit orizont. iar gandul ca cineva citeste ce scriu eu aici si m-ar putea judeca pt asta nu prea ma incanta.
simt nevoia de a deveni si mai personal in ceea ce scriu iar gandul asta ca as putea fi judecat nu ma incanta absolut deloc. de aceea am privatizat blogul (nu-mi place sa spun ca l-am inchis pt ca el inca exista).