ziua de dupa

ma simt apasat pe capul pieptului si cu o durere in stomac. m-a luat dintr-odata, cam de cand ma gandeam sa mai bloguiesc ceva. vestea buna e ca nu mor, vestea naspa e ca stiu de unde mi se trage.
...de la semintele de dovleac pe care le-am mancat pana acum. poate fi si asta, dar nu e cauza principala. alta e problema...caci necunoscute sunt caile Domnului si intortocheata e mintea mea.


ma gandeam mai demult la utilitatea blogului...
am observat ca majoritatea blogurilor cu audienta si a celorlalte bloguri pe care am intrat se bazeaza mai mult pe comentarea unor anumite evenimente sau pe promovarea YouTube-ului. lame! pt mine blogul e altceva. varianta moderna, adaptata vietii actuale a jurnalului. nu am tinut niciodata un jurnal, ci doar o "agenda". nu intentionez sa fac un jurnal din acest blog, ci doar un instrument de aducere aminte pt zilele in care paru-mi va fi alb si amintirile o bucurie, caci "un om care isi pierde amintirile, pierde totul" desi "a uita repede este un dar".
na ca-i facui si statement lu' Treispe.

de cand cu LOTR sunt de parere ca mai intai trebuie sa vad filmul si apoi sa citesc cartea. nu doar datorita pasiunii mai mari pe care o port cinematografiei ci si din motive practice, logice, zic eu. e mult mai placut sa incepi cu varianta scurta si sa inchei cu cea lunga, extinsa. invers nu m-as mai bucura la fel de mult de varianta scurta, adica filmul. teoria mea a dat gres doar in fata cartii "Cu sange rece" a lui Capote. pur-si-simplu nu am mai avut nicio "tragere" pt citirea cartii. mi-a placut cum era scrisa, dar stiind deja actiunea, m-am plictisit teribil incercand sa o termin...ceea ce nu am reusit. usor contrariat si gandind ca ar fi trebuit sa procedez invers de cum cred (mai intai cartea si apoi filmul), am incercat sa citesc "Sa ucizi o pasare cantatoare" si apoi sa vad ecranizarea, din pacate, insa, puterea de concentrare mi-a lipsit cu desavarsire si a trebuit sa renunt si la aceasta carte. astfel, am incercat sa vad filmul. avand amintirea primelor 60 de pagini din carte nu m-am mai bucurat nici de primele 25 de minute ale filmului. actiunea era prea concentrata.
concluzia: de acum incolo voi vedea mai intai ecranizarea si apoi voi citi cartea.
cam aceasi schema o voi aplica si in cazul remake-urilor...insa asta despre asta voi scrie mai tarziu sau cand voi mai apuca, deoarece imi e somn si vreau sa dorm.

noapte buna!